19 februarie 2018

Cum grădinărim

Suntem un producător local, cultivăm cu multă pasiune legume proaspete şi sănătoase, fără săpat, fără chimicale, respectăm natura, promovăm biodiversitatea, aplicăm principii din permacultură,  practicăm o agricultură sustenabilă.

Ecoinspect ne monitorizează şi controlează în vederea certificării ecologice.

Aplicăm practici agricole biointensive, care au fost folosite din cele mai vechi timpuri în agricultura chinezilor, grecilor, mayașilor, fiind regăsite din secolul al 18-lea și în Europa la grădinarii francezi din jurul Parisului.

Grădinăritul biointensiv este un sistem agricol ecologic care se concentrează pe obținerea de randamente maxime pe o suprafață minimă de teren, în același timp crescând biodiversitatea și fertilitatea solului. Scopul final este durabilitatea pe termen lung. Metoda este eficientă în special pentru grădinarii care își cultivă propriile legume, dar și pentru micii fermieri, de fapt aceasta fiind alternativa sustenabilă de viitor la agricultura industrială chimizată, pe suprafețe foarte mari.

Produsele obținute de noi nu arată întotdeauna perfect, plantele noastre nu produc legume dedicate pentru vânzarea în supermaketuri (își păstrează aspectul comercial mult timp, arată perfect, au același standard la dimensiune etc.), dar sunt incomparabil mai sănătoase, mai gustoase și cu un aport net superior de vitamine, minerale.

Semințele

Cultivarea legumelor sănătoase, fără chimicale, începe cu sămânţa. Folosim numai seminţe de calitate, netratate chimic, certificate ecologic.  O parte din semințe le producem în ferma noastră.

Răsadurile

Ne realizăm toate răsadurile, încă din luna ianuarie pregătim răsadnițele în pat cald, încălzite electric sau cu biocombustibil, mai ales pentru ardei, vinete şi roşii. Folosim materie primă gunoi de cabaline , resturi vegetale, paie, acestea asigură pe durata compostării căldură, umiditate constantă, azot amoniacal şi CO2 .

În tăvițe alveolare semănăm diferite legume cum ar fi ceapă, praz, ţelină, sfeclă roșie, mangold, varză, gulii, conopidă, kale, broccoli, salată, fenicul, dar şi flori companion benefice pentru grădină – cârciumărese, crăiţe, limba mielului, gălbenele, cosmos, lupin, rudbeckia, echinaceea, nasturtium, limonium, titonia, agastache, latyrus, salvie, plante aromatice etc.

Înainte cu 1-2 săptămâni de a le planta în straturi, răsadurile le călim, pentru adaptarea la temperaturi mai scăzute şi lumină puternică. La începutul perioadei de călire se aerisesc bine, apoi înainte cu 2-3 zile de plantare le lăsăm afară atât ziua cât şi noaptea.

Extracte vegetale 

Pentru a preveni bolile şi dăunătorii aplicăm rotaţia culturii, întărim sistemul imunitar al plantelor cu ajutorul maceratelor de urzică, tătăneasă, ferigă, coada calului etc.

Extractele vegetale au rolul de a stimula creşterea plantei şi de a-i întări sistemul imunitar. Enzimele conţinute de extractele vegetale preparate corect, activează o moleculă denumită elicitor, care declanşează mecanismele de apărare ale plantei, sporindu-i rezistenţa faţă de agenţii patogeni (viruşi, bacterii, ciuperci). Elicitorul  este o substanţă care induce fitoalexine, compuşi biochimici sintetizaţi de plante, similari anticorpilor din corpul uman. Fitoalexinele apar cand planta este infectată sau se află sub influenţa unui elicitor şi rolul lor este de a bloca înmulţirea şi răspândirea agentului patogen prin distrugerea celulelor vegetale invadate, celule care constituie sursa de hrana a patogenului.

Extractele vegetale pe care le aplicăm preventiv, pe lângă rolul biostimulator, de întărire a sistemului imunitar al plantei, acționează și ca insecticide, fungicide și resping dăunătorii care invadează plantele.

Stropirea plantelor cu substanţe chimice conduce la mărirea rezistenţei agenţilor patogeni, la câţiva ani fiind necesară schimbarea compoziţiei, mărirea concentraţiei acestor soluţii chimice, pentru combaterea superburuienilor şi a insectelor tot mai rezistente. În lupta cu natura omul nu va câştiga niciodată.

Rotația culturilor

Datorită remanenței în sol a agenților patogeni și a dăunătorilor, precum și necesarul diferit de nutrienți pentru creșterea legumelor, aplicăm rotaţia culturii pe familii de plante. De altfel, aceasta este cerința de bază la culturile ecologice și face parte din documentația întocmită anual pentru organismul de inspecție și certificare ecologică, în cazul nostru Ecoinspect.
Ținând cont că în ferma noastră cultivăm o gamă foarte variată de plante, toate straturile sunt standardizate, fixe și numerotate, în acest fel reușim să avem o evidență exactă a rotației culturilor în fiecare an, pe fiecare strat cultivat.

Biodiversitate

Dezvoltăm o biodiversitate cât mai mare în grădină, am creat habitate pentru insecte, păsări, broaşte, şopârle, arici etc., cu ajutorul cărora asigurăm un echilibru în controlul dăunătorilor. Utilizarea insecticidelor pentru combaterea dăunătorilor, pe lângă efectele nocive asupra legumelor, fructelor și cerealelor, prin asimilarea de substanțe chimice nocive organismului, conduce din păcate la distrugerea întregului ecosistem (microorganisme din sol, insecte, păsări etc.).  Pentru a recurge la această metodă de combatere naturală a dăunătorilor, identificăm care sunt insectele benefice, le protejăm şi le atragem în grădina noastră. În general, insectele benefice sunt atrase de florile cu polen şi nectar, în special cele din familia Asteraceae și Umbelliferae.
Printre straturile cu legume se regăsesc mai multe plante companion benefice, care atrag o serie de insecte utile în grădina cum sunt buburuzele, syrphidele, călugărițele, viespi, libelule, muște, dar și polenizatori ca albine, bondari, fluturi etc. Am construit hoteluri de insecte pentru a le oferi insectelor adăposturi pe timp de iarnă, dar și pentru a se înmulți.
Păsările își hrănesc puii cu insecte, omizi, larve, ouă de insecte, fluturi etc. De exemplu, o pereche de pițigoi care produce și hrănește într-o vară două generații de 10-13 pui, culege chiar și 70 kg de insecte, larve, ouă de insecte din pomi, iarbă sau de pe plantele din grădină. Vrăbiile clocesc de trei ori pe sezon, căutând hrană pentru hrănirea puilor în pomi (omizi, larve) hrănindu-se inclusiv cu afide.

Căsuțele şi hrănitoarele pentru păsări în grădină sunt un motiv de bucurie al micilor înaripate, acestea le oferă hrană și adăpost pe timpul iernii, când hrana lor de bază, insectele, intră în hibernare. Din păcate, utilizarea tratamentelor chimice în grădină alungă păsările, iar uneori acestea sau puii lor mor hrănindu-se cu semințe otrăvite sau diferite granule pentru melci și limacși.

Prezenţa păsărilor ne spune că în acel loc se găsesc artropode de dimensiuni mai mari, viermi şi larve, acolo există o reţea trofică funcţională.

Pe lângă rolul de sanitari din grădina ecologică, cântecul și veselia lor, munca pe care o depun pentru construirea cuiburilor, coloritul acestora care ne încântă privirea, devotamentul cu care își hrănesc puii, trebuie să ne stârnească admirație și respect față de aceste făpturi minunate.

Un sol viu

Pentru ca plantele pe care le cultivăm să fie sănătoase şi rezistente la boli şi dăunători, investim cel mai mult în crearea unui sol viu, plin de viaţă. Prin tehnicile „no till” protejăm universul viu de sub picioarele noastre, micro și macrofauna care asigură apa și nutrienții necesari plantelor.  Din resturile vegetale, gunoi de grajd, tocătură de lemn, anual ne producem compost pe care-l încorporăm în sol. Într-o linguriţă de compost conviețuiesc câteva miliarde de bacterii, între 150 şi 300 de metri de hife, până la 50.000 de protozoare şi între 30 şi 300 de nematode. Pe lângă numărul foarte mare de microorganisme, compostul conţine toate tipurile de microartropode şi râme, a căror excremente reprezintă cea mai bună sursă de macroelemente – azot, fosfor şi potasiu. Microorganisme din sol convieţuiesc într-o simbioză perfectă cu rizosfera. Anual, prin rotaţie semănăm îngrășăminte verzi, leguminoase (faceliamuștar, mazăre, fasole, bob) care fixează pe cale biologică azotul în sol prin bacteriile Rhizobium, , fiind culturi premergătoare legumelor ce urmează să le cultivăm.

Asocierea plantelor

Se cunoaște faptul că plantele se influențează reciproc, unele se ajută între ele, denumite plante companion, iar altele dimpotrivă, acestea fiind plante non-companion. În grădinăritul ecologic o asociere potrivită a plantelor este esențială, deoarece ne vom bucura de legume sănătoase fără să folosim pesticide și îngrășăminte chimice.

Mirosurile pe care le emană unele plante sunt foarte eficiente în îndepărtarea dăunătorilor altor plante, reprezentând adevărate bariere de protecție. În schimb, plantele mai atractive pentru dăunători, deturnează atacul de la unele pe care dorim să le protejăm, fiind folosite în grădina ecologică ca plante capcană sau plante de sacrificiu. Conduraşii atrag afidele, tripşii, deturnând atacul insectelor dăunătoare de la legume.

Unele legume nu produc flori foarte atrăgătoare pentru polenizatori, dar florile din grădină cu mai mult nectar şi culori mai interesante vor fi cercetate intens de albine, bondari, vizitând astfel şi florile de pepeni, fasole, roşii, ardei, vinete. Lavanda respinge afidele, crăițele secretă substanțe care îndepărtează nematozii, au un efect insecticid și fungicid, floarea soarelui și gălbenelele atrag insecte prădătoare pentru tripși şi afide, iar exemplele pot continua.
De asemenea, sistemul biointensiv aplicat la ferma noastră presupune randamente ridicate pe suprafețe reduse, iar cunoașterea compatibilităților dintre plante este esențială, mai ales că avem uneori pe un strat și patru culturi simultane.

Planificarea culturilor noastre se bazează și pe acest criteriu foarte important – asocierea plantelor.

Cine ne-a inspirat

Ne-au oferit multă inspirație în drumul pe care ni l-am ales Sepp Holzer, Bill Mollison – pionierii permaculturii, Eliot Coleman – fermier și director executiv al IFOAM,  realizator TV, vindecat miraculos de  hipertiroidism, doar cu o dietă de legume organice cultivate în ferma proprie,  Charles Dowding grădinar din Anglia – realizator de emisiuni de grădinărit la BBC, Curtis Stone – autor al bestsellerului The Urban Farmer, Perrine şi Charles Herve-Gruyer, care au înființat una din cele mai renumite ferme ecologice din lume, Bec Hellouin și autori ai cărții Miraculous Abundance (în engleză), Permaculture (în franceză).

Tehnicile de lucru pe care le aplicăm, învăţate la cursurile The Market Gardener’s Masterclass, se bazează pe cele de la microferma lui J.M. Fortier din Canada, cunoscută la nivel internațional pentru profitabilitatea deosebită, utilizând sisteme de culturi biointensive.
J.M. Fortier este autorul bestseller-ului „The Market Gardener” vândut în peste 100.000 de exemplare. A organizat zeci de ateliere, conferinţe în Canada, SUA, Australia, Franţa, Belgia, Germania, Austria.